Trecem prin viata precum un izvor cristalin ce isi murmura neincetat pulsul lui in drumul prin marea aventura, avem un singur sens, un traseu pe care ni-l stabilim pe parcursul initierii noastre si o destinatie prestabilita.  Ne maturizam alunecand prin timp si conturam cu fiecare clipa traita continutul conceptelor noastre ce isi reflecta valoarea prin tot ce intretinem in noi si in jurul nostru.

Tot ce ne atinge si tot ce ne inconjoara isi lasa amprenta in  fiinta noastra, conturand in timp individualitatea noastra. Uneori ne imbogatim continutul si forta, acceptand alaturi in calatoria noastra si alte izvoare ce au un curs comun si se intersecteaza cu destinul nostru. In unele momente de viata ne impletim cursul cu al celora pe care ii iubim si ne iubesc, astfel devenim o forta cu un drum comun numit viata. Impreuna avem sansa de a invata sa intretinem prin noi frumosul, cautand in permanenta sa iubim fara sa impunem ceva in schimb, sa identificam iubirea in tot ce se afla in jurul nostru si sa ii  inspiram in noi profunzimea, sa evoluam unii prin altii si sa fim capabili sa constientizam, contempland, maretia privelistilor sculptate pe marginile albiilor noastre….

…. atunci cand continutul fiintei noastre se ” revarsa” datorita poverilor ce ne depasesc albiile sufletului…important e sa credem in forta pe care o detinem, sa constientizam puterea spiritului nostru pentru a  regasi credinta si a ne reveni la cursul normal, sa cautam in permanenta sa nu ne abatem din drumul nostru si sa ajungem sa ne implinim misiunea, indiferent cate abisuri alte vietii cauta sa ne capteze si sa ne sacrifice …..chiar daca intalnim stanci ce par de neclintit, chiar daca arsita ne vlaguieste si desertul vietii cauta sa ne mistuie existenta………trebuie sa invatam sa revenim prin orice metoda de evolutie posibila si sa redam izvorului din noi puterea de a isi implini destinul.