Însufleţire
Mi-e sufletul o torţă ce-şi arde crunt amarul,
Înaintând prin umbre să-şi mântuie hotarul.
Împovărat cu-o soartă, se-mbracă în speranţe
Şi înteţind lumina, purcede-ncet prin viaţă.
Când drumul îl răpune şi-i îngenunche firea,
Se uită tot – nainte spre a-şi împlini menirea.
Sunt lutul plămădit de dragostea divină,
Ce-n mine a oglindit iubirea Sa deplină.
Sunt al naturii odor, din seva ei iau viaţă,
Chiar de sunt muritor, sublimul ei ma-nalţă.
Sunt sufletul ce-şi poartă prin viaţă trupul dat,
Spre-a fi călit de soartă, spre-a fi …iluminat.
Lillo
Cugetari 
Cei de la jocurile olimpice poarta o torta si , cu mari eforturi,o duc acolo unde este necesar pentru a aprinde flacara jocurilor olimpice.Tu duci o torta interioara , a sufletului tau,ce trebuie sa ajunga intr un loc anume,pentru a si implini menirea.Imi place aceasta imagine a luminii interioare si a arderii,precum si a scopului definit.Asta imi aminteste ca fiecare avem o menire in viata si pentru a o indeplini trebuie sa privim inainte:)Focul este elementul cu care a inceput omenirea si chiar o mica flacara imprastie intunericul
Lamurirea rostului nostru pe pamant prin poezie si o alinare pentru cei care sunt in anumite momente mai incercati de soarta:)
fizic noi suntem copiii terrei, pamantul, apa, aerul mentine viata fizica, spiritual suntem fii creatorului, spiritul anima materia,…….iar viata…… este un examen de maturizare a fiecarei fiinte din toate punctele de vedere.