Dor

Stele ce scapara stralucitor in noapte,
Sunt ale mele doruri si dorinte, mute,
Mi-e inima, izvor, un susur plin de soapte,
Ce murmura prin vai de un trecut sculptate.
Doar ochii imi slobod incet, acum, mahnirea,
Cand tot ce-i viu in mine, invoca alinarea,
Si-naintez prin umbre, imbratisand iertarea,
Cand doar amurgul trist cuprinde, tacut, zarea.
Tot ratacesc cu gandul, mai sper, sa uit cine erai,
Cand bland, lumina lunii ma-mbraca-n al ei strai,
Si-mi cad din suflet stele, golite de sclipiri,
Lasand in urma mea poteci de amintiri.

Lillo